Când mergi singur pe strada și îți lași lacrimile să curgă pe obraz și cânți cu voce tare melodia pe care o auzi în căști fără să te intereseze ce cred cei din jur, fără să mai simți că există ceva in jurul tău în afara unei naturi pe care o simți aproape de sufletul tău se cheamă că ai murit sau că abia ai început să trăiești?
Poate aţi trăit acest sentiment, poate nu. Indiferent de răspuns, vă urez bine ați venit în lumea mea…aici vântul e rece și te face să vrei să lupţi, aici focul te mistuie încet până renaști, aici zâmbești cu sufletul, aici privești lumea cu ochii larg închiși. Aici, împreună cu mine…”un hijo de algo”, un hidalgo.
Pingback: “W” « • Gabriela Elena •
Dovedeşte existenţa sufletului, mon amie!
am simtit si cu siguranta o sa mai simt! bine te-am gasit!:)
Buna seara, Ionela! Bine ai venit, te mai astept!
Avem cel putin o experienta in comun, prin urmare