Ca o aducere aminte a postărilor de pe celălalt blog, înainte să pot continua și cu salutări pline de energie pentru o nouă săptămână:
Era singur de acum. Ora tarzie a noptii nu il speria, incerca doar sa uite oboseala pe care o simtea cutremurandu-i fiecare fibra a trupului. Trecusera multi ani de cand intrase pentru prima data in piramida. Isi amintea si acum emotia simitita si cum i se impleticeau picioarele urcand treptele catre varful temutului templu. Se intoarse spre chipurile care il priveau fix si impunator. Prinse de scara de care se agatase, il supravegheau si intovaraseau totodata, la fel de neschimbate, la fel de neobosite. El insa se schimbase. Zambi larg, trase aer in piept, se incuraja si incepu sa urce incet si sigur treptele care il separau de raspunsurile mult asteptate. Strangea puternic in maini manuscrisul pe care Picioare Lungi il gasise in Casa Testoaselor. Daca batranul lui tovaras avea dreptate si el nu avea niciun motiv sa creada contrariul, de data aceasta chiar reusise sa dea de urma asasinului. Cu fiecare secunda care trecea si care il apropia de camera sa si de biblioteca de la care astepta mult ravnita eliberare, inima ii batea puternic in piept. Ajunse in dreptul usii pe care o tranti de perete intr-un mod aproape brutal. Toata stapanirea de sine de care daduse dovada in timpul intalnirii se evaporase in cateva secunde sub apasarea misterului care se cerea dezlegat, care se descompunea in culori cunoscute chiar sub ochii sai. Se repezi la rafturile sapate in piatra templului, lua tablitele care contineau scrierele sacre atlante si imprastie pe podea cele 12 descrieri ale crimelor. Apoi desfacu si manuscrisul si incepu sa citeasca. Totul se potrivea…era mai grav decat crezuse. Banuise ca el era urmatoarea tinta, dar atunci nu se temuse. Read the rest of this entry →